Dialog cu Doamne-Doamne

– Doamne-Doamne… mă auzi?
– Desigur că te aud, copilă dragă…
– Doamne-Doamne, tu exişti?
– Desigur că exist, copilă dragă… sunt chiar lângă tine, sunt în sufletul tău, sunt în inima ta, în gândul tău…
– Şi câţi ani ai?
– Am mulţi, foarte mulţi…
– Cât de mulţi? Buni zice că ai atâţia ani cât are şi pământul… Buni are dreptate?
– Desigur că are dreptate. Am foarte, foarte mulţi ani…
– Doamne-Doamne… Buni mi-a zis că ţii lângă tine mulţi îngeraşi pe care noi oamenii nu-i putem vedea. Aşa-i?
– Desigur că da. Ţin lângă mine mulţi îngeraşi, dar pe unii îi trimit pe pământ sub forma unor oameni.
– Cum adică Doamne-Doamne?
– Părinţii, bunicii, mătuşa, unchiul…sunt îngeri trimişi de mine pe pământ pentru a avea grijă de tine, pentru a te ocroti…
– Doamne-Doamne, Buni mi-a zis că tu iubeşti pe toată lumea. Este adevărat?
– Desigur că da… eu iubesc pe toată lumea pentru că e creaţia mea, e suflet din sufletul meu…
– Înseamnă că mă iubeşti şi pe mine Doamne-Doamne, nu-i aşa?
– Desigur că da, copilă dragă…
– Doamne-Doamne şi îngeraşii sunt frumoşi?
– Desigur că da. Tot ceea ce fac eu e frumos, atât lumea pe care o vezi tu, cât şi pe cea pe care nu o vezi… Îngerii sunt foarte frumoşi şi au şi aripioare…
– Doamne-Doamne, te rog să nu te superi pe tata atunci când mai zice ceva rău despre tine… te rog să nu-i faci nimic…
– Promit copilă..
– Doamne-Doamne, cum poţi să iubeşti pe oricine chiar dacă  nu toată lumea te iubeşte pe tine?
– Copilă dragă, eu îi iubesc pentru că sunt suflet din sufletul meu… sunt creaţia mea, copii mei… ei greşesc, dar tot la mine vor veni cu capul plecat ca să-şi ceară iertare… iar eu atunci îi voi ierta.
– Doamne-Doamne… Buni zice că l-ai chemat pe bunicu’ meu la tine pentru că era un om foarte harnic… este adevărat?
– Desigur că da. Bunicul tău şi-a luat locul binemeritat. Toată viaţa şi-a dedicat-o mie… iar eu acum îi răsplătesc credinţa pe care a avut-o pentru mine…
– Doamne-Doamne…
– Da copilă…
– Îţi mulţumesc că m-ai creat şi că sunt sănătoasă… dar acum trebuie să mă culc…Pot?
– Desigur că da…
– Doamne-Doamne… o să mai vorbim şi mâine?
– Desigur că da…