În vremurile de demult, atunci cînd murea un copil, acesta era îngropat de obicei împreună cu jucăria sa preferată.
Cînd a murit, Beth Person a fost îngropată în curtea casei, împreună cu jucăria ei preferată – o păpuşă zdrenţuroasă, cu doi nasturi mari şi albaştri în loc de ochi.
La două săptămîni după înmormîntare, tatăl fetei găsi păpuşa pe banca din curte. Crezînd că este o greşeală, o ia şi o îngroapă înapoi. Peste cîteva zile, mama găseşte păpuşa udă şi murdară pe podeaua camerei lui Beth. Aceasta i-o duce preotului să o sfinţească şi o reîngroapă.
Cînd au găsit păpuşa a treia oară, de data aceasta stînd pe vechiul pat al lui Beth, lîngă ea era un bileţel: ”Nu îmi place acolo, e frig şi întuneric. De ce nu mă lăsaţi să vin acasă?”
